| Tip |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
| ENFJ |
7.79% |
21.27% |
33.87% |
6.27% |
0.16% |
7.61% |
15.22% |
3.88% |
3.93% |
| ENFP |
1.13% |
15.37% |
11.20% |
21.32% |
0.19% |
3.43% |
38.60% |
2.64% |
6.11% |
| ENTJ |
9.97% |
2.75% |
21.40% |
2.11% |
0.78% |
3.62% |
11.18% |
47.05% |
1.14% |
| ENTP |
1.51% |
2.62% |
6.92% |
10.04% |
1.25% |
1.67% |
56.62% |
16.93% |
2.43% |
| ESFJ |
5.87% |
27.96% |
32.05% |
2.45% |
0.29% |
13.23% |
7.41% |
2.74% |
7.99% |
| ESFP |
2.34% |
19.80% |
18.43% |
6.65% |
0.36% |
5.48% |
31.77% |
5.36% |
9.80% |
| ESTJ |
15.94% |
4.74% |
32.65% |
0.87% |
0.18% |
9.24% |
7.24% |
25.36% |
3.78% |
| ESTP |
2.20% |
4.08% |
17.48% |
3.20% |
0.48% |
3.08% |
43.59% |
21.23% |
4.66% |
| INFJ |
13.32% |
15.65% |
2.33% |
20.46% |
2.10% |
18.46% |
3.70% |
2.09% |
21.89% |
| INFP |
1.47% |
9.18% |
0.80% |
51.14% |
0.98% |
6.71% |
3.69% |
1.02% |
25.00% |
| INTJ |
20.15% |
2.16% |
1.70% |
7.90% |
32.00% |
10.82% |
3.47% |
15.72% |
6.09% |
| INTP |
3.04% |
2.11% |
0.74% |
24.22% |
36.49% |
5.49% |
7.61% |
4.95% |
15.35% |
| ISFJ |
9.11% |
18.52% |
2.51% |
4.04% |
0.56% |
30.57% |
1.40% |
1.37% |
31.92% |
| ISFP |
0.99% |
9.87% |
1.47% |
17.84% |
0.53% |
11.79% |
4.10% |
1.56% |
51.84% |
| ISTJ |
26.04% |
4.23% |
2.59% |
2.35% |
5.83% |
28.91% |
1.70% |
8.21% |
20.15% |
| ISTP |
3.19% |
3.10% |
1.87% |
8.19% |
18.58% |
10.08% |
7.82% |
9.85% |
37.32% |
Întrebări frecvente
Care sunt cele mai puternice corelații MBTI / Enneagramă?
Cele mai puternice corelații MBTI–Enneagramă observate sunt:
- 56,62% dintre ENTP sunt
Tipul 7 (Epicurei / Aventurieri).
- 51,84% dintre ISFP sunt
Tipul 9 (Împăciuitori / Mediatori).
- 51,14% dintre INFP sunt
Tipul 4 (Artiști / Visători).
- 47,05% dintre ENTJ sunt
Tipul 8 (Lideri / Provocatori).
Aceste corelații sunt, aproximativ, de tipul „unu din doi” (1/2 = 50%). De pildă, cam jumătate dintre
toți INFP par să fie Tipul 4, și nu un alt tip enneagramic.
Dincolo de aceste vârfuri, majoritatea celorlalte corelații sunt distribuite mai echilibrat
(în jur de o treime, un sfert sau o cincime) ori sunt semnificativ mai rare.
Sunt posibile toate combinațiile MBTI / Enneagramă?
În teorie, da—pentru că cele două sisteme sunt complementare. În practică însă, unele combinații
sunt mult mai frecvente decât altele, întrucât anumite tipare ale funcțiilor cognitive se aliniază
în mod natural cu tipuri specifice din Enneagramă.
De exemplu, 51,14% dintre INFP sunt
Tipul 4 (Artistul)—aproximativ un INFP din doi.
Această potrivire are sens: funcțiile cognitive dominante ale INFP (sentiment introvertit și
intuiție extravertită) tind să contureze un profil deosebit de sensibil, imaginativ
și profund orientat de valori. Aceste trăsături corespund îndeaproape Tipului 4,
care este centrat spre interior și este adesea caracterizat printr-o lume lăuntrică
emoțională și imaginativă bogată.
Prin contrast, doar 0,8% dintre INFP se identifică drept
Tipul 3 (Cameleonul)—mai puțin de unul din o sută.
Și aceasta se potrivește conceptual: Tipul 3 este puternic orientat către realizări externe,
statut și validare socială. Persoanele care se încadrează în acest tipar au adesea un
„sentiment extravertit” bine dezvoltat, precum ENFJ sau ESFJ, dintre care
33,87% și, respectiv, 32,05% sunt Tipul 3.
Care este diferența dintre MBTI și Enneagramă?
Evaluarea MBTI® (dezvoltată în anii 1940 și deținută de o companie privată) se bazează pe
funcțiile cognitive ale lui Carl Jung.
Ea descrie modul în care oamenii tind—din preferință sau din obișnuință—să perceapă informația
și să ia decizii.
Enneagrama, veche de peste o mie de ani și fără o origine unică confirmată, a evoluat prin contribuția
multor autori—în mod deosebit Don Richard Riso în anii 1970 și psihiatrul
Claudio Naranjo din anii 1980 încoace. Ea se concentrează pe resorturi motivaționale mai profunde,
descriind o buclă psihologică compulsivă. Fiecare tip enneagramic reflectă un tipar fundamental
în jurul căruia o persoană se poate roti inconștient de-a lungul unei mari părți din viață.
Pe scurt, MBTI explică în principal cum se manifestă comportamentul (preferințe cognitive),
în timp ce Enneagrama se concentrează pe de ce (motivații, frici și dorințe).
Folosite împreună, cele două sisteme se completează foarte bine.
Cât de importantă este Enneagrama pentru dezvoltarea personală?
Enneagrama oferă o perspectivă concretă asupra nucleului mai profund al personalității, incluzând
motivații, frici, dorințe, tipare de evitare și mecanisme de apărare. Ea ajută și la evaluarea
echilibrului interior: două persoane cu același tip enneagramic pot arăta foarte diferit în funcție
de nivelul lor de sănătate psihologică și de cât de eficient gestionează
compulsia de bază a tipului lor.